SIX NATIONS 2023: Warren Gatland l-a trimis pe bancă pe Dan Biggar

Depășită clar la Edinborgh (7-35), dar și acasă de Irlanda (10-34), echipa de rugby seniori a Țării Galilor încearcă să depășească criza profundă în care se află. Pentru meciul cu Anglia, de astăzi (sâmbătă, 25 februarie), de la ora 18.45, „dragonii” își propun victoria. În acest sens, Warren Gatland a decis să-l trimită pe bancă pe Dan Biggar, care n-a fost prea inspirat în meciurile precedente.

În locul acestuia, antrenorul galezilor l-a titularizat pe Owen Williams, care are doar 4 selecții. Acesta va face pereche cu mijlocașul de grămadă Tomos Williams. De asemenea, tânărul Mason Grady (20 de ani) apare la centru în locul lui George North. Acesta se va afla la primul meci pentru prima reprezentativă galeză. „Grady are frumoase calități rugbystice. Un tip masiv și cu capacitatea de a pasa după contact. Este rapid. Cred că este tipul de jucător de treisferturi care are viitor”, a explicat Gatland alegerea sa într-un comunicat al federației de la Cardiff. 

Pe de altă parte, neozeelandezul va apela și la jucători cu experiență. În pachetul de înaintare vor reveni Taulupe Faletau, Justin Tipuric și Alun Wyn Jones, care adună împreună peste 340 de selecții.

Pe treisferturi, Leigh Halfpenny va îmbrăca tricoul cu numărul 15 și va bifa meciul cu numărul 98 pentru Țara Galilor.

Grupul de 23 de jucători ai Țării Galilor pentru meciul cu Anglia: 

XV-le de start: 15. Halfpenny - 14. Adams, 13. Grady, 12. Hawkins, 11. Rees-Zammit - (md) 10. O. Williams, (mg) 9. T. Williams - 8. Faletau, 7. Tipuric, 6. Tshiunza - 5. Wyn Jones, 4. Beard - 3. Francis, 2. Owens (cpt.), 1. Thomas

Rezerve: 16. Roberts, 17. Carre, 18. Lewis, 19. Jenkins, 20. Reffell, 21. Hardy, 22. Biggar, 23. Tompkins

Turneul celor 6 Națiuni 2023

Program meciuri:

Etapa a 3-a

Sâmbătă, 25 februarie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Irlanda

Ora 18.45 (Cardiff): Țara Galilor - Anglia

Duminică, 26 februarie

Ora 17.00 (Paris): Franța - Scoția (Trofeul Auld Alliance)

Partide disputate:

Etapa 1

Sâmbătă, 4 feburarie

Țara Galilor - Irlanda 10-34

Anglia - Scoția (Cupa Calcutta) 23-29

Duminică, 5 februarie

Italia - Franța (Trofeul Garibaldi) 24-29

Etapa a 2-a

Sâmbătă, 11 februarie

Irlanda - Franța 32-19

Scoția - Țara Galilor 35-7 (Cupa Doddie Weir)

Duminică, 12 februarie

Anglia - Italia 31-14

Clasament

1. Irlanda 10 puncte (+37)

2. Scoția 10 puncte (+34)

3. Anglia 6 puncte (11)

4. Franța 5 puncte (-8)

5. Italia 1 punct (-22)

6. Țara Galilor 0 puncte (-24)

LEGENDĂ: În Turneul celor 6 Națiuni se acordă 4 puncte pentru victorie, 2 puncte pentru meci egal, 1 punct bonus ofensiv pentru cel puțin 4 eseuri marcate într-un meci și 1 punct bonus defensiv în cazul unei înfrângeri la o diferență de cel mult 7 puncte

Etapa a 4-a

Sâmbătă, 11 martie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Țara Galilor

Ora 18.45 (Londra): Anglia - Franța (Trofeul Eurostar)

Duminică, 12 martie

Ora 17.00 (Edinburgh): Scoția - Irlanda (Centenary Quaich)

Etapa a 5-a

Sâmbătă, 18 martie

Ora 14.30 (Edinburgh): Scoția - Italia

Ora 16.45 (Paris): Franța - Țara Galilor

Ora 19.00 (Dublin): Irlanda - Anglia (Millennium Trophy)

SIX NATIONS 2023: Englezii au făcut doar o schimbare pentru meciul cu Țara Galilor

Învinsă de Scoția (23-29) chiar la Londra, victorioasă mai apoi în fața Italiei (31-14), echipa de rugby a Angliei nu are multe motive de satisfacție în această ediție a Turneului celor 6 Națiuni. Pentru a rămâne în cursa pentru trofeu, trandafirii sunt obligați să câștige astăzi (sâmbătă, 25 februarie), la ora 18.45, la Cardiff. Iar antrenorul Steve Borthwick merge pe continuitate.

Astfel că selecționerul Angliei a făcut o singură schimbare în echipă.  Mai precis l-a titularizat pe Anthony Watson în aripa stângă. Ceilalți 14 jucători din echipa de start rămân aceeași. Căpitanul Owen Farrell va evolua tot cu numărul 10 deși n-a prea convins prin jocul său contra peninsularilor. Marcus Smith, în schimb, se va afla din nou pe banca rezervelor.

În pachetul de înaintare, Jack Willis îi va avea alături, în linia a treia, pe Alex Dombrandt și Lewis Ludlam. Cu toate că a fost criticat în ultimul timp din cauza evoluțiilor sale, Maro Itoje va fi din nou în linia a doua alături de Olie Chessum.

Grupul de 23 de jucători ai Angliei pentru meciul cu Țara Galilor:

XV-le de start: 15. Steward - 14. Malins, 13. H. Slade, 12. Lawrence, 11. A. Watson - (md) 10. O. Farrell (cpt.), (mg) 9. van Poortvliet - 7. J. Willis, 8. Dombrandt, 6. Ludlam - 5. Chessum, 4. Itoje - 3. Sinckler, 2. George, 1. Genge.

Rezerve: 16. Walker, 17. M. Vunipola, 18. Cole, 19. Lawes, 20. B. Curry, 21. Mitchell, 22. M. Smith, 23. Arundell.

Turneul celor 6 Națiuni 2023

Program meciuri:

Etapa a 3-a

Sâmbătă, 25 februarie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Irlanda

Ora 18.45 (Cardiff): Țara Galilor - Anglia

Duminică, 26 februarie

Ora 17.00 (Paris): Franța - Scoția (Trofeul Auld Alliance)

Partide disputate:

Etapa 1

Sâmbătă, 4 feburarie

Țara Galilor - Irlanda 10-34

Anglia - Scoția (Cupa Calcutta) 23-29

Duminică, 5 februarie

Italia - Franța (Trofeul Garibaldi) 24-29

Etapa a 2-a

Sâmbătă, 11 februarie

Irlanda - Franța 32-19

Scoția - Țara Galilor 35-7 (Cupa Doddie Weir)

Duminică, 12 februarie

Anglia - Italia 31-14

Clasament

1. Irlanda 10 puncte (+37)

2. Scoția 10 puncte (+34)

3. Anglia 6 puncte (11)

4. Franța 5 puncte (-8)

5. Italia 1 punct (-22)

6. Țara Galilor 0 puncte (-24)

LEGENDĂ: În Turneul celor 6 Națiuni se acordă 4 puncte pentru victorie, 2 puncte pentru meci egal, 1 punct bonus ofensiv pentru cel puțin 4 eseuri marcate într-un meci și 1 punct bonus defensiv în cazul unei înfrângeri la o diferență de cel mult 7 puncte

Etapa a 4-a

Sâmbătă, 11 martie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Țara Galilor

Ora 18.45 (Londra): Anglia - Franța (Trofeul Eurostar)

Duminică, 12 martie

Ora 17.00 (Edinburgh): Scoția - Irlanda (Centenary Quaich)

Etapa a 5-a

Sâmbătă, 18 martie

Ora 14.30 (Edinburgh): Scoția - Italia

Ora 16.45 (Paris): Franța - Țara Galilor

Ora 19.00 (Dublin): Irlanda - Anglia (Millennium Trophy)

SIX NATIONS 2023 / ETAPA A 3-A: Irlanda a câștigat 30 din cele 34 de meciuri cu Italia

Echipele de rugby seniori ale Italiei și Irlandei se vor înfrunta mâine (sâmbătă, 25 februarie), la ora 16.15, la Roma, în runda cu numărul 3 a Six Nations 2023. Va fi cea de-a 35-a confruntare, „verzii” impunându-se în 30.

Trebuie spus, însă, că acceptarea Italiei în Turneul devenit al celor 6 Națiuni s-a datorat și meciurilor cu Irlanda din anii 90. Iar dacă selecționata trifoiului s-a impus clar (31-15) în prima partidă, în 1988, peninsularii s-au revanșat mai apoi. Ei s-au impus în următoarele trei partide: 22-12 în 1995, la Trevizo, 37-29 în 1997, la Dublin, și 37-22 în același an, la Bologna. Mai apoi, Italia a mai izbutit o singura dată să câștige cu Irlanda, în 2013, la Roma, 22–15. 

Trebuie spus, totodată, că Irlanda a marcat 1.229 de puncte în meciurile cu Italia, în timp ce rivala ei a izbutit să înscrie mai puțin de jumătate, 501. 

Iată alte date statistice:

Cea mai lungă serie de victorii ale Irlandei cu Italia: 17, între 10 aprilie 1999 și 16 martie 2013

Cea mai lungă serie de succese ale Italiei cu Irlanda: 3, între 6 mai 1995 și 10 aprilie 1999

Cea mai clară victorie a Irlandei cu Italia, acasă: +55, în 30 august 2003 (Irlanda - Itralia 61-6)

Cea mai categorică victorie a Irlandei cu Italia, în deplasare: +53, în 11 februarie 2017 (Irlanda - Italia 63-10)

Cel mai clar succes al Italiei cu Irlanda, acasă: +15, în 20 decembrie 1997 (Italia - Irlanda 37-22)

Cea mai categorică victorie a Italiei cu Irlanda, pe pământ străin: +8, în 3 ianuarie 1997 (37-29)

Cele mai multe puncte înscrise de Irlanda într-un meci cu Italia, acasă: 61, în 30 august 2003 (Irlanda - Italia 61-6)

Cel mai mare număr de puncte marcate de Irlanda într-o partidă cu Italia, afară: 63, în 11 februarie 2017 (Irlanda - Italia 63-10)

Cele mai multe puncte reușite de Italia într-o partidă cu Irlanda, pe teren propriu: 37, în 20 decembrie 1997 (Italia - Irlanda 37-22)

Cel mai mare număr de puncte izbutite de Itala cu Irlanda, în afara țării: 37, în 3 ianuarie 1997 (Irlanda - Italia 29-37)

La meciurile Irlanda - Italia la rugby seniori au asistat, în total, 1.226.431 spectatori (medie de 42.291 spectatori).

Cea mai mare audiență s-a înregistrat la meciul Irlanda - Italia 29-11, în 6 februarie 2020: 77.686 spectatori. 

Meciurile Italia - Irlanda la rugby seniori

1. 31 decembrie 1988, Lansdowne Road, Dublin: Irlanda - Italia 31–15 (meci test)

2. 6 May 1995, Stadio Comunale di Monigo, Trevizo: Italia - Irlanda 22–12 (meci test)

3. 3 January 1997, Lansdowne Road, Dublin: Irlanda - Italia 29–37 (meci test)

4. 20 December 1997, Stadio Renato Dall'Ara, Bologna: Italia - Irlanda 37–22 (meci test)

5. 10 April 1999, Lansdowne Road: Irlanda - Italia 39–30 (meci test)

6. 4 March 2000, Lansdowne Road, Dublin: Irlanda - Italia 60–13 (Six Nations Championship)

7. 3 February 2001, Stadio Flaminio, Roma: Italia - Irlanda 22–41 (Six Nations Championship)

8. 23 March 2002, Lansdowne Road, Dublin: Irlanda - Italia 32–17 (Six Nations Championship)

9. 22 February 2003, Stadio Flaminio, Roma: Italia - Irlanda 13–37 (Six Nations Championship)

10. 30 August 2003, Thomond Park, Limerick: Irlanda - Italia 61–6 (2003 Rugby World Cup)

11. 20 March 2004, Lansdowne Road, Dublin: Irlanda - Italia 19–3 (Six Nations Championship)

12. 6 February 2005, Stadio Flaminio, Roma: Italia - Irlanda 17–28 (Six Nations Championship)

13. 4 February 2006, Lansdowne Road, Dublin: Irlanda - Italia 26–16 (Six Nations Championship)

14. 17 March 2007, Stadio Flaminio, Roma Italia - Irlanda 24–51 (Six Nations Championship)

15. 24 August 2007, Ravenhill Stadium, Belfast: Irlanda - Italia 23–20 (2007 Rugby World Cup)

16. 2 February 2008, Croke Park, Dublin: Irlanda - Italia 16–11 (Six Nations Championship)

17. 15 February 2009, Stadio Flaminio, Roma: Italia - Irlanda 9–38 (Six Nations Championship)

18. 6 February 2010, Croke Park, Dublin: Irlanda - Italia 29–11 (Six Nations Championship)

19. 5 February 2011, Stadio Flaminio, Roma: Italia - Irlanda 11–13 (Six Nations Championship)

20. 2 October 2011, Otago Stadium, Dunedin, Noua Zeelandă: Irlanda - Italia 36–6 (2011 Rugby World Cup)

21. 25 February 2012, Aviva Stadium, Dublin: Irlanda - Italia 42–10 (Six Nations Championship)

22. 16 March 2013, Stadio Olimpico, Roma: Italia - Irlanda 22–15 (Six Nations Championship)

23. 8 March 2014, Aviva Stadium, Dublin: Irlanda - Italia 46–7 (Six Nations Championship)

24. 7 February 2015, Stadio Olimpico, Roma: Italia - Irlanda 3–26 (Six Nations Championship)

25. 4 October 2015, Olympic Stadium, London, Anglia: Irlanda - Italia 16–9 (2015 Rugby World Cup)

26. 12 March 2016, Aviva Stadium, Dublin: Irlanda - Italia 58–15 (Six Nations Championship)

27. 11 February 2017, Stadio Olimpico, Roma: Italia - Irlanda 10–63 (Six Nations Championship)

28. 10 February 2018, Aviva Stadium, Dublin: Irlanda - Italia 56–19 (Six Nations Championship)

29. 03 November 2018, Soldier Field, Chicago, SUA: Irlanda - Italia 54–7 (meci test)

30. 24 February 2019, Stadio Olimpico, Roma: Italia - Irlanda 16–26 (Six Nations Championship)

31. 10 August 2019, Aviva Stadium, Dublin: Irlanda - Italia 29–10 (2019 Rugby World Cup)

32. 24 October 2020, Aviva Stadium, Dublin: Irlanda - Italia 50–17 (Six Nations Championship)

33. 27 February 2021, Stadio Olimpico, Roma: Italia - Irlanda 10–48 (Six Nations Championship)

34. 28 February 2022, Aviva Stadium, Dublin: Irlanda - Italia 57–6 (Six Nations Championship)

SIX NATIONS 2023 / ETAPA A 3-A: Tânara uvertură Paolo Garbisi revine în formația Italiei pentru partida cu Irlanda

Absent în primele două meciuri din ediția 2023 a Turneului celor 6 Națiuni la rugby seniori, Paolo Garbisi (22 de ani) a fost anunțat în XV-le de start al Italiei pentru partida cu Irlanda, programată la Roma, sâmbătă, 25 februarie, la ora 16.15. Tânărul mijlocaș la deschidere va face pereche cu Stephen Varney, care are 21 de ani.

Component al formației franceze Montpellier HR, Gabrisi a revenit pe teren în week-end-ul trecut, când a jucat în meciul cu Lyon (31-21). Născut la Venezia, promovat în rugby-ul mare de Mogliano Rugby (2017/2018), Academia FIR (2018/2019), Petrarca Padova (2019/2020) și Benetton Trevizo (2020/2021), acesta a ajuns în Hexagon în 2021. Iar de atunci a disputat peste 30 de meciuri pentru Montpellier și a marcat aproape 200 de puncte. 

Paolo Garbisi a absentat o lună și jumătate din cauza unei accidentări la genunchi. El va juca în locul lui Tommaso Allan (29 ani, 68 de selecții), care va fi rezervă. 

De asemenea, spre deosebire de partida cu Anglia (14-34), de pe Twickenham, din 12 februarie, își vor face revenirea în echipa Italiei aripa Pierre Bruno (26 ani, 9 selecții) și pilierul Simone Ferrari (28 ani, 42 selecții), care au evoluat contra Franței, în prima rundă (24-29).

Grupul de 23 de jucători ai Italiei pentru meciul cu Irlanda:

XV-le de start: 15. Capuozzo - 14. Padovani, 13. Brex, 12. Menoncello, 11. Bruno - (md) 10. Garbisi, (mg) 9. Varney - 7. Lamaro (cpt.), 8. L. Cannone, 6. Negri - 5. Ruzza, 4. N. Cannone - 3. Ferrari, 2. Nicotera, 1. Fischetti.

Rezerve: 16. Bigi, 17. Zani, 18. Riccioni, 19. Iachizzi, 20. Pettinelli, 21. Fusco, 22. Morisi, 23. Allan.

Turneul celor 6 Națiuni 2023

Program meciuri:

Etapa a 3-a

Sâmbătă, 25 februarie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Irlanda

Ora 18.45 (Cardiff): Țara Galilor - Anglia

Duminică, 26 februarie

Ora 17.00 (Paris): Franța - Scoția (Trofeul Auld Alliance)

Partide disputate:

Etapa 1

Sâmbătă, 4 feburarie

Țara Galilor - Irlanda 10-34

Anglia - Scoția (Cupa Calcutta) 23-29

Duminică, 5 februarie

Italia - Franța (Trofeul Garibaldi) 24-29

Etapa a 2-a

Sâmbătă, 11 februarie

Irlanda - Franța 32-19

Scoția - Țara Galilor 35-7 (Cupa Doddie Weir)

Duminică, 12 februarie

Anglia - Italia 31-14

Clasament

1. Irlanda 10 puncte (+37)

2. Scoția 10 puncte (+34)

3. Anglia 6 puncte (11)

4. Franța 5 puncte (-8)

5. Italia 1 punct (-22)

6. Țara Galilor 0 puncte (-24)

LEGENDĂ: În Turneul celor 6 Națiuni se acordă 4 puncte pentru victorie, 2 puncte pentru meci egal, 1 punct bonus ofensiv pentru cel puțin 4 eseuri marcate într-un meci și 1 punct bonus defensiv în cazul unei înfrângeri la o diferență de cel mult 7 puncte

Etapa a 4-a

Sâmbătă, 11 martie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Țara Galilor

Ora 18.45 (Londra): Anglia - Franța (Trofeul Eurostar)

Duminică, 12 martie

Ora 17.00 (Edinburgh): Scoția - Irlanda (Centenary Quaich)

Etapa a 5-a

Sâmbătă, 18 martie

Ora 14.30 (Edinburgh): Scoția - Italia

Ora 16.45 (Paris): Franța - Țara Galilor

Ora 19.00 (Dublin): Irlanda - Anglia (Millennium Trophy)

SIX NATIONS 2023 / ETAPA A 3-A: Irlanda a făcut șase schimbări în XV-le de start pentru meciul cu Italia

Victorioasă cu punct bonus în partidele cu Țara Galilor și cu Franța, echipa de rugby seniori a Irlandei va avea o deplasare ceva mai facilă la Roma, acolo unde va înfrunta, sâmbătă, 25 februarie, la 16.15, reprezentativa similară a Italiei. Pentru acest meci, selecționerul Andy Farrell a efectuat șase schimbări în XV-le de start. În condițiile în care Jonathan Sexton (37 de ani) va absenta, Ross Byrne va fi folosit ca mijlocaș la deschidere. Acesta va fi asociat cu Craig Casey, care va evolua ca mijlocaș de grămadă. Așadar, echipa Irlandei va avea o pereche inedită de mijlocași. 

Căpitan al echipei a fost desemnat James Ryan, care va evolua în linia a doua alături de Iain Henderson, cel care n-a mai fost folosit ca titular de la partida cu Scoția din ediția trecută a Turneului celor 6 Națiuni.

O schimbare se va produce și la nivelul liniei întâi, acolo unde talonerul Dean Sheehan, folosit în precedentele două partide, îi va lăsa locul lui  Ronan Kelleher. Acesta îi va avea alături pe pilierii Andrew Porter și Finlay Bealham. Linia a treia va fi compusă din numărul 8 Jack Conan și flankerii Caelan Doris și Josh van der Flier.

Grupul de 23 de jucători ai Irlandei pentru meciul cu Italia

XV-le de start: 15. Keenan - 14. Hansen, 13. Ringrose, 12. Aki, 11. Lowe - (md) 10. Byrne, (mg) 9. Casey - 7. Doris, 8. Conan, 6. Van der Flier - 5. Ryan (cpt.), 4. Henderson - 3. Bealham, 2. Kelleher, 1. Porter

Rezerve: 16. Sheehan, 17. Kilcoyne, 18. O'Toole, 19. Baird, 20. O'Mahony, 21. Murray, 22. Crowley, 23. McCloskey  

Turneul celor 6 Națiuni 2023

Program meciuri:

Etapa a 3-a

Sâmbătă, 25 februarie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Irlanda

Ora 18.45 (Cardiff): Țara Galilor - Anglia

Duminică, 26 februarie

Ora 17.00 (Paris): Franța - Scoția (Trofeul Auld Alliance)

Partide disputate:

Etapa 1

Sâmbătă, 4 feburarie

Țara Galilor - Irlanda 10-34

Anglia - Scoția (Cupa Calcutta) 23-29

Duminică, 5 februarie

Italia - Franța (Trofeul Garibaldi) 24-29

Etapa a 2-a

Sâmbătă, 11 februarie

Irlanda - Franța 32-19

Scoția - Țara Galilor 35-7 (Cupa Doddie Weir)

Duminică, 12 februarie

Anglia - Italia 31-14

Clasament

1. Irlanda 10 puncte (+37)

2. Scoția 10 puncte (+34)

3. Anglia 6 puncte (11)

4. Franța 5 puncte (-8)

5. Italia 1 punct (-22)

6. Țara Galilor 0 puncte (-24)

LEGENDĂ: În Turneul celor 6 Națiuni se acordă 4 puncte pentru victorie, 2 puncte pentru meci egal, 1 punct bonus ofensiv pentru cel puțin 4 eseuri marcate într-un meci și 1 punct bonus defensiv în cazul unei înfrângeri la o diferență de cel mult 7 puncte

Etapa a 4-a

Sâmbătă, 11 martie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Țara Galilor

Ora 18.45 (Londra): Anglia - Franța (Trofeul Eurostar)

Duminică, 12 martie

Ora 17.00 (Edinburgh): Scoția - Irlanda (Centenary Quaich)

Etapa a 5-a

Sâmbătă, 18 martie

Ora 14.30 (Edinburgh): Scoția - Italia

Ora 16.45 (Paris): Franța - Țara Galilor

Ora 19.00 (Dublin): Irlanda - Anglia (Millennium Trophy)

SIX NATIONS 2023 / ETAPA A 3-A: Franța și Scoția dispută cel mai tare meci al rundei

După o pauză de două săptămâni, competiția se reia în Turneul celor 6 Națiuni la rugby. Iar runda cu numărul 3 se va disputa în acest week-end. Lider, cu maximum de puncte, 10, echipa Irlandei se va deplasa la Roma, acolo unde pornește favorită deși Italia a arătat că are resure pentru o opoziție puternică. Un meci interesant este și cel de la Cardiff între două echipă rănite. 

Însă meciul rundei se va disputa la Paris, duminică, între Franța, până mai ieri o formație invincibilă, și Scoția, care a bifat și ea două victorii și un punctaj maxim. 

Turneul celor 6 Națiuni 2023

Program meciuri:

Etapa a 3-a

Sâmbătă, 25 februarie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Irlanda

Ora 18.45 (Cardiff): Țara Galilor - Anglia

Duminică, 26 februarie

Ora 17.00 (Paris): Franța - Scoția (Trofeul Auld Alliance)

Partide disputate:

Etapa 1

Sâmbătă, 4 feburarie

Țara Galilor - Irlanda 10-34

Anglia - Scoția (Cupa Calcutta) 23-29

Duminică, 5 februarie

Italia - Franța (Trofeul Garibaldi) 24-29

Etapa a 2-a

Sâmbătă, 11 februarie

Irlanda - Franța 32-19

Scoția - Țara Galilor 35-7 (Cupa Doddie Weir)

Duminică, 12 februarie

Anglia - Italia 31-14

Clasament

1. Irlanda 10 puncte (+37)

2. Scoția 10 puncte (+34)

3. Anglia 6 puncte (11)

4. Franța 5 puncte (-8)

5. Italia 1 punct (-22)

6. Țara Galilor 0 puncte (-24)

LEGENDĂ: În Turneul celor 6 Națiuni se acordă 4 puncte pentru victorie, 2 puncte pentru meci egal, 1 punct bonus ofensiv pentru cel puțin 4 eseuri marcate într-un meci și 1 punct bonus defensiv în cazul unei înfrângeri la o diferență de cel mult 7 puncte

Etapa a 4-a

Sâmbătă, 11 martie

Ora 16.15 (Roma): Italia - Țara Galilor

Ora 18.45 (Londra): Anglia - Franța (Trofeul Eurostar)

Duminică, 12 martie

Ora 17.00 (Edinburgh): Scoția - Irlanda (Centenary Quaich)

Etapa a 5-a

Sâmbătă, 18 martie

Ora 14.30 (Edinburgh): Scoția - Italia

Ora 16.45 (Paris): Franța - Țara Galilor

Ora 19.00 (Dublin): Irlanda - Anglia (Millennium Trophy)

ISTORIE / CAMPIONATUL EUROPEAN DE RUGBY: Fără competiție din 1954 și până în 1965 sau de ce n-au primit rentă viageră Penciu, Viorel Morariu și colegii de generație (Episodul 7)

Din motive mai puțin cunoscute, din 1954 și până în 1965 nu se mai organizează Campionatul European de rugby seniori. Oricum, la precedentele două ediții echipa Franței jucase doar în fazele finale, considerându-se prea puternică pentru celelalte echipe din zona continentală a Europei. Ceea ce era adevărat. Paradoxal, în deceniul care a urmat „cocoșii” au înfruntat periodic România, care a reușit o serie de patru meciuri fără înfrângere (două victorii la București și tot atâtea egaluri în Hexagon). De altfel, între 19 mai 1959 și 29 noiembrie 1964, naționala noastră a reușit o serie de 25 de meciuri în care n-a fost învinsă, acesta fiind un record mondial pentru rugby, record care este și acum în picioare. (Text: Marian Valentin Burlacu / Foto: echipa României care a câștigat cu 11-5, la București, pe stadionul „23 August”, meciul test cu Franța)

În ultimii 10-15 ani, au fost voci care au acuzat faptul că Alexandru Penciu, Viorel Morariu, Radu Demian și colegii lor de generație, cei care au izbutit aceste rezultate memorabile, nu primesc rentă viageră. Ținând cont de valoare lor, o meritau cu prisosințâ. Doar că ei nu au fost campioni europeni! Și aceasta fiindcă FIRA n-a organizat competiția între 1954 și 1965. 

Iată cine au fost jucătorii de rugby care au obținut acele rezultate memorabile în anii 50 și 60, sportivi care, din punctul meu de vedere, ar fi meritat renta viageră: Alexandru Penciu, Aurel Barbu, Mihai Wusek, Valeriu Irimescu, Ion Sava, Rene Chiriac, Constantin Stănescu, Alexandru Teofilovici, Nicolae Căpușan, Lică Coter, Vasile Mladin, Anastasie Marinache, Viorel Morariu (căpitan), Mircea Rusu, Radu Demian, Dumitru Zlătoianu, Alexandru Ionescu, Gheroghe Drobotă, Vasile Rusu, Paul Ciobănelu, Cristache Preda, Paul Iordăchescu și Gheorghe Dragomirescu Rahtopol

Trebuie spus, de asemenea, că decizia de a se acorda acea rentă viageră campionilor olimpici, mondiali și europeni s-a luat în perioada în care Octavian Morariu a fost președinte al Agenției Naționale pentru Sport. Iar tată său, Viorel Morariu, care n-a beneficiat de rentă din motivele prezentate mai sus, era pe atunci vicepreședinte de onoare al FIRA-AER, adică al forului care a organizat și în secolul trecut Campionatul European. E de sesizat, așadar, că dacă ar fi fost eligibili rugbyștii români din anii 50 și 60, cei care au evoluat la națională, ar fi primit acea indemnizație de merit. 

Mai trebuie amintit că echipa de rugby seniori a României a participat în acea perioadă la alte competiții, după cum urmează:

1959 - Cupa Victoriei, la București

41-3 cu Polonia, 11-0 cu Cehoslovacia, 38-6 cu RDG

1960 - Cupa Victoriei, în RD Germană

6-0 cu Polonia, 5-0 cu RDG, 13-3 cu Cehoslovacia

1961 - Cupa Păcii, în Cehoslovacia

24-6 cu Polonia, 34-0 cu RDG, 19-12 cu Cehoslovacia

1962 - Cupa Păcii, în Polonia

11-6 cu Cehoslovacia, 25-5 cu RDG, 26-6 cu Polonia

1963 - Cupa Păcii, la Bârlad și București

70-3 cu Bulgaria, 15-0 cu RDG, 23-3 cu Cehoslovacia

1964 - Cupa Păcii, în RDG

14-3 cu Cehoslovacia, 28-6 cu RDG

La acestea competiții, unele care s-au organizat în luna mai (atunci se sărbătorea victoria asupra Germaniei naziste și Italiei fasciste), n-au participat echipele Franței și Italiei, cele care animaseră edițiile anterioare ale CE de rugby seniori. Așadar, Cupa Victoriei și Cupa Păcii n-au înlocuit Campionatul European. Ca opinie personală, adică fără să am și dovezi, cred că acele competiții au fost create tocmai pentru a concura CE și Turneul celor 5 Națiuni. Așa cum s-a dorit, de pildă, și la ciclism, unde țările socialiste au inițiat Cursa Păcii, o întrecere de șosea care se dorea a pune în umbră Turul Franței. 

Seria de meciuri fără înfrângere reușită de echipa de rugby seniori a României n-a rămas fără urmări. Și în 1965, FIRA a reluat organizarea Campionatului European de rugby seniori. Paradoxal, în ultimul meci test al anului 1964, în 29 noiembrie, la București, Franța a izbutit să pună capăt invincibilității noastre. „Cocoșii” s-au impus atunci cu 9-6. Iar rezultatul arată că nu le-a fost deloc ușor. 

Iată seria de meciuri dintre România și Franța de după răboi, una care arată cât de valoroasă era, pe atunci, țara noastră în rugby: 

1957 (București): România – Franța 15-18

1957 (Bordeaux): Franța – România 39-0

1960 (București): România – Franța 11-5

1961 (Bayonne): Franța – România 5-5

1962 (București): România – Franța 3-0

1963 (Toulouse): Franța – România 6-6

1964 (București): România – Franța 6-9

(va urma)

ISTORIE / CAMPIONATUL EUROPEAN DE RUGBY: România n-a participat nici la ediția din 1954 (Episodul 6)

Și la ediția din 1954, una care poartă numele de Cupa Europei pentru a doua oară la rând, finala și-au disputat-o Franța și Italia. La competiție au participat 6 reprezentative, toate din Europa de Vest. România a absentat și în acel an. Și aceasta deși naționala noastră n-a disputat niciun meci în 1954. (Foto: Rugby Italia / căpitanii echipelor Italiei și Franței, Paolo Rosi și Jean Prat, înaintea finalei CE 1954 / Text: Marian Valentin Burlacu)

Trebuie spus că 1953, România a jucat o singură partidă. În 24 mai, la București, naționala noastră s-a înclinat cu 14-16 în fața Italiei. A fost un meci test, unul care n-a contat pentru vreo competiție. Și a ilustrat că selecționata alcătuită aproape în totalitate din jucători care activau la echipe din București nu era prea departe ca valoare de finalista CE 1952. Și cu toate acestea România n-a participat la ediția din 1954, una la care s-au înscris 6 formații: Franța, câștigătoare a precedentelor 5 ediții, Italia, finalistă în 1952, RF Germania, Spania, Belgia și Portugalia. 

În alcătuirea programului s-a luat în considerare clasamentul de la ediția precedentă. Astfel că s-a stabilit să se desfășoare două meciuri în tururi preliminare. Mai întâi, la Madrid, în 5 aprilie 1954, Spania a depășit clar (22-0) pe Portugalia. Meciul a fost urmărit de circa 500 de spectatori, iar arbitru a fost francezul Sampieri. Apoi, în 11 aprilie 1954, la Treviso (Italia), Spania a trecut (14-0) de Belgia într-un meci arbitrat de italianul Silvio Pozzi. 

A urmat turneul final. Mai întâi, în  18 și 19 aprilie 1954, s-au disputat semifinalele. La Parma, pe stadionul „Ennio Tardini”, Franța a depășit (28-3) echipa Germaniei Federale. În aceeași zi, pe Stadio Del Vornero din Napoli, Italia a trecut cu 16-6 de Spania.

Finala competiției s-a desfășurat în 24 aprilie 1954, pe Sadio dei Centomila din Roma (actualul Stadion Olimpic). Iar Franța s-a impus cu 39-12, apărându-și astfel titlul de campioană a Europei.

Italia - Franța 12-39 (6-16)

ROMA (24 aprilie 1954) * Stadio dei Centomila * Spectatori: 25.000 * Arbitru: Peter Francis Cooper (Anglia) 

Au marcat: Gabrielli 1e (min. 23), Lanfranchi 1e (min. 77), Dari 2lp (min. 23, 59), respectiv M. Prat 2e (min. 9, 20), Lepatey 1e (min. 43), Murillo 2e (min. 55, 68), Larreguy 1e (min. 72), J. Prat 5t (min. 9, 20, 43, 68, 72), 2lp (min. 11, 17)

Trebuie amintit că la acea vreme într-un meci de rugby se acorda următorul punctaj, unul stabilit de International Rugby Football Board (IRFB), în 1948: 3 puncte pentru un eseu (1e), 2 puncte pentru transformarea eseului (1t), 3 puncte pentru lovitură de pedeapsă (1lp) sau dropgol (1dg).

Au evoluat formațiile:

Italia: 15. Nando Barbini (Amatori Rugby Milano) - 14. Pietro Stievano (Rugby Rovigo), 13. Paolo Rosi (cpt. / Rugby Roma), 12. Remo Zanatta (CUS Genova), 11. Sergio Silvestri (Rugby Roma) - (md) 10. Riccardo Santopadre (Rugby Rovigo), (mg) 9. Mario Pisaneschi (Rugby Parma) - 7. Sergio Lanfranchi (FC Grenoble), 8. Mario Percudani (Rugby Parma), 6. Piero Gabrielli (Lazio Roma) - 5. Leonardo Riccioni (Rugby Roma), 4. Paolo Dari (Rugby Roma) - 3. Giorgio Fornari (Rugby Parma), 2. Gennaro Mancini (Rugby Parma), 1. Andrea Taveggia (Rugby Brescia) 

Antrenori: Renzo Maffioli și Julien Saby

Franța: 15. Pierre Albaladejo (US Dax) - 14. Jacques Lepatey (RC Narbonne), 13. Maurice Prat (FC Lourdes), 12. André Boniface (US Dax), 11. Gérard Murillo (Stade dijonnais) - (md) 10. Roger Martine (FC Lourdes), (mg) 9. Gérard Dufau (US Dax) - 7. Henri Domec (FC Lourdes), 8. Jean Prat (cpt. / FC Lourdes), 6. Gilbert Larréguy (Aviron bayonnais) - 5. Michel Celaya (Biarritz olympique), 4. Robert Baulon (Boucau stade) - 3. Jean Bichindaritz (Biarritz olympique), 2. Jean Bénetière (Racing club de France), 1. Amédée Domenech (RC Vichy).

Campionatul European de rugby seniori, 1954

Turul 1 preliminar

5 aprilie 1954, Madrid

Spania - Portugalia 23-0

Turul 2 preliminar

11 aprilie 1954, Treviso

Spania - Belgia 14-0

Semifinale

18 aprilie 1954, Parma

Franța - RF Germania 28-3

19 aprilie 1954, Napoli

Spania - Italia 6-16

Finala

24 aprilie 1954, Roma

Italia - Franța 12-39

Clasament:

1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. RF Germania, 5. Belgia, 6. Portugalia 

ISTORIE / CAMPIONATUL EUROPEAN DE RUGBY: În anii 50, „Cortina de Fier” a căzut și peste sportul cu balonul oval (Episodul 5)

Sfârșitul Celui de-al Doilea Război Mondial a găsit lumea, implicit Europa, într-o situație precară. În sensul că țările beligerante erau secătuite de resurse, iar oamenii trăiau în condiții grele. În ceea ce privește rugby-ul, națiunile majore din Vest au reluat Turneul anual. Iar cele de limbă engleză (Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda) au acceptat reintegrarea Franței. Cu toate acestea, conducătorii Federației Internaționale de Rugby Amator (FIRA) n-au renunțat la planurile lor, planuri demarate tot de către francezi. Și anume să facă o concurență cât mai mare Turneului celor 5 Națiuni. Astfel că în 1952 s-a organizat a patra ediție a Campionatului European de rugby. Una la care n-a participat România. (Foto: Echipa de rugby a Italiei înainte de finala CE 1952 / Text: Marian Valentin Burlacu)

Disputarea CE s-a datorat Franței și Italiei. Iar reprezentanții acestor națiuni au promovat reluarea competiției la Congresul FIRA care s-a desfășurat la Paris, în 26 mai 1951. Astfel că în primăvara anului următor, s-a derulat întrecerea. Una la care au participat echipe din Vestul Europei: Franța, care câștigase cele 3 ediții anterioare, Italia, RF Germania, Belgia și Spania. 

Situația României era una aparte. În sensul că în anii 50 se instaurase puterea comunistă la București. Iar trupele sovietice, considerate „eliberatoare”, staționau pe teritoriul nostru... Erau ani de teroare. Perioada stalinistă. Iar rugby-ul a fost în pericol de a fi interzis. Fiind socotit un sport „burghez”. Nu s-a întâmplat așa fiindcă oamenii de rugby de la noi au apelat la o stratagemă. Cum Grivița Roșie avea echipă de rugby încă dinainte de război, au mers la Gheorghe Gheorghiu Dej, care era secretarul general al Partidului Muncitoresc Român (cum se numea atunci PCR-ul). Și l-au convins să nu interzică rugby-ul. De ce? Fiindcă Dej lucrase înainte la Uzinele Grivița. Și știa de existența echipei de rugby. I s-a explicat astfel că rugby-ul e jucat în România și de muncitori. Și astfel a supraviețuit sportul cu balonul oval la noi. În alte țări, precum Uniunea Sovietică, rugby-ul era interzis. Georgienii, de pildă, l-au jucat în acea vreme schimbându-i numele în „lelos”... Și probabil că Stalin, care se născuse în Georgia, s-a făcut că nu vede. Totuși, la noi, în anii 50, rugby-ul s-a transformat în rugbi... Fiindcă și litera „y” era una capitalistă, alături de „w”, „q”, „x” și „k”, toate dispărând din vocabular!

Așadar, absența echipei de rugby a României de la ediția din 1952 a Campionatului European de rugby este oarecum de înțeles. De altfel, în acei ani naționala noastră de seniori a disputate puține meciuri. A fost acela cu selecționata sindicală a Franței, din 1948, de la Beziers, încheiat cu victoria României, 13-12. Cum și echipa noastră a fost tot una sindicală, acea partidă nu e inclusă în palmares. Apoi, a fost meciul din Cehoslovacia (20-5), în 1949, și partidele cu RD Germană din 1951 (64-25, la București) și 1952 (46-12, la Berlin, și 36-3, la Heningsdorf).

Să revin la a 5-a ediție a Campionatului European de rugby seniori. Cum era deținătoare a trofeului, Franța s-a calificat direct în finală. Iar celelalte cinci echipa au disputat un turneu. În semifinale, RF Germania s-a impus cu 16-9 în fața Belgiei, iar Italia a câștigat (6-0) pe terenul Spaniei. În finala turneului, Italia n-a avut probleme în a trece (14-6) de RFG. 

Astfel că finala CE din 1952 s-a disputat în 17 mai, pe Arena Civica din Milano, în prezența a circa 5.000 de spectatori. Favorită, Franța s-a impus cu 17-8 în fața Italiei. 

Au marcat: Percudani 1e (min. 36), Turcato 1t (min. 36), Cecchetto-Milani 1lp (min. 42), respectiv Roge 1e (min. 18), Bienes 1e (min. 75), Basquet 1e (min. 77), Prat 2lp (min. 50, 72). 

Trebuie amintit că la acea vreme într-un meci de rugby se acorda următorul punctaj, unul stabilit de International Rugby Football Board (IRFB), în 1948: 3 puncte pentru un eseu (1e), 2 puncte pentru transformarea eseului (1t), 3 puncte pentru lovitură de pedeapsă (1lp) sau dropgol (1dg). 

Arbitrul meciului a fost englezul Priest.

Au evoluat următoarele formații: 

Italia: 15. Silvano Tartaglini (cpt. / L'Aquila Rugby) - 14. Pietro Stievano (Rugby Rovigo), 13. Paolo Rosi (Rugby Roma),  12. Emilio Andina (Rugby Parma),  11. Enzo Gerosa (Amatori Rugby Milano) - (md) 10. Riccardo Santopadre (Rugby Rovigo), (mg) 9. Aldo Cecchetto-Milani (Rugby Rovigo) - 7. Gianni Aiolfi (Rugby Parma), 8. Mario Percudani (Rugby Parma), 6. Primo Masci (Rugby Parma) - 5. Leonardo Riccioni (Rugby Roma), 4. Paolo Dari (Rugby Roma) - 3. Giorgio Fornari (Rugby Parma), 2. Gennaro Mancini (Rugby Parma), 1. Luciano Turcato (Rugby Rovigo) 

Antrenori: Renzo Maffioli și Julien Saby 

Franța: 15. Pierre Guilleux (SU Agen) - 14. Georges Brun (CS Vienne), 13. Roger Martine (FC Lourdes), 12. Jacques Mauran (Stade toulousain), 11. Lucien Rogé (AS Béziers) - (md) 10. Michel Lecointre (Stade nantais), (mg) 9. Paul Lasaosa (US Dax) - 7. Jean-Roger Bourdeu (FC Lourdes), 8. Guy Basquet (cpt. / SU Agen), 6. Jean Prat (FC Lourdes) - 5. Bernard Chevallier (AS Montferrand), 4. Lucien Mias (RC Narbonne) - 3. André Sanac (USAP), 2. Paul Labadie (Aviron bayonnais), 1. René Biénès (US Cognac).

Campionatul European de rugby seniori - 1952

Semifinale Play-Off

2 martie 1952, la Hanovra (RFG)

RF Germania - Belgia 16-9

13 aprilie 1952, la Barcelona (Spania)

Spania - Italia 0-6

Finală Play-Off

27 aprilie, la Padova (Italia)

Italia - RF Germania 14-6

Finala CE de rugby

17 mai, la Milano

Italia - Franța 8-17

Clasament:

1. Franța, 2. Italia, 3. RF Germania, 4. Spania, 5. Belgia 

ISTORIE / CAMPIONATUL EUROPEAN DE RUGBY: În 1938, la București, România a ținut în șah Franța (Episodul 4)

Ultima ediție a Campionatului European de rugby de dinainte de război s-a desfășurat între 15 și 22 mai 1938, la București, pe stadionul ANEFS (Academia Națională de Educație Fizică și Sport), cel care avea să se numească mai apoi „Republicii” – se afla pe locul unde astăzi se găsește parcarea Palatului Parlamentului. În aceeași perioadă, la București s-a ținut și Congresul Federa]iei Internaționale de Rugby Amator (FIRA), la care s-a discutat posibilitatea organizării unor competiții continentale și la nivel de juniori. Din nefericire, izbucnirea războiului a amânat punerea în practică a acestor planuri și a făcut imposibilă desfășurarea unei ediții a CE de seniori în 1939.  (Text: Marian Valentin Burlacu / În foto apare zidul rămas din Stadionul ANEFS - Republicii)

Cu toate că inițial s-a vorbit despre participarea a opt echipe naționale din Europa, la start s-au prezentat doar trei: Franța, Germania și România (Catalonia, Italia, Olanda, Polonia și Spania au renuntat). De altfel, cele trei echipe au făcut mari eforturi pentru a participa. Francezii, de pildă, au călătorit 55 de ore cu trenul pentru a ajunge la București. De asemenea, germanii și francezii au fost cazați laolaltă într-o cazarmă. Iar această decizie a fost inspirată de existența Satului Olimpic. 

La această ediție, România a folosit următorul lot de jucători: Ștefan Bârsan, Ion Popa, Niculae Crissoveloni, Toma Moldoveanu (Tennis Club Român), Constantin Tănase (PTT București), Marin Slobozeanu, Simion Burlescu, Gheorghe Crivăț, Gheorghe Ionescu, Ion Irimia, Constantin Turuț (Stadiul Român), Vasile Niculescu, Constantin Dinescu, Ion Andrieș, Ascanio Damian, Constantin Diamandi (Sportul Studențesc).

Se cuvine amintit faptul că Stadionul ANEFS, cel care a găzduit competiția, sau ONEFS cum s-a numit la început a fost inaugurat în 9 mai 1926, într-un moment în care România sărbătoarea 49 de ani de la proclamarea independenţei. Cu regele Ferdinand I şi alţi membri ai Casei Regale în tribună, naţionala de rugby a pierdut (3-35) atunci în faţa Selecţionatei Armatei Franceze (SAF). Nici sportul ales pentru această ocazie n-a fost ales întâmplător, „XV”-le nostru cucerind cu doi ani înainte, la Paris, prima medalie (bronz) din istoria participărilor noastre la Jocurile Olimpice. Două zile mai târziu, pe aceeaşi arenă a avut loc tot un meci de rugby, SAF întrecând cu 42-6 Selecţionata Armatei Române. Fapt mai rar întâlnit în acele timpuri, Comisiunea de Rugby-Football - numele sub care funcţiona atunci actuala Federaţie Română de Rugby - a înregistrat un beneficiu de 200.000 de lei din vânzarea biletelor la cele două partide (în total s-au încasat 700.000 de lei).

În ciuda anilor destul de dificili – se apropia războiul, la cele trei partide din cadrul CE găzduite de Stadionul ANEFS au asistat, în medie, câte 6.000 de spectatori. O audiență foarte bună pentru acea vreme. Și nu numai pentru România. Un interes cu care astăzi ne întâlnim tot mai rar chiar și la meciurile de fotbal, un sport mai popular la noi. Interesant este că sursele franceze ("Fabuloasa istorie a XV-lui Franței", de Jacques Carducci) au indicat faptul că la meciul România - Franța au asistat 35.000 de oameni, ceea ce pare a fi puțin credibil! Sursele din România spun că în tribune au fost circa 10.000 de privitori.

Înainte de a vorbi despre jocul propriu-zis, trebuie precizat că echipa pe care francezii au aliniat-o în fața României nu a fost una omogenă, cei 15 jucători din echipa de start provenind de la 13 cluburi! În plus, aproape jumătate din XV-le "cocoșilor" era compus din rugbyști aflați la debut: Caunegre, Rapin, Le Goff, Vassal, Arotca, Lombarteix și Dousseau. De fapt, această situație o vom întâlni și în deceniile următoare, când Franța s-a folosit de meciurile cu România pentru a-și testa jucătorii în vederea participării la Turneul celor 5 Națiuni. Tocmai de aceea testul cu România a fost mutat toamna.     

La CE 1938, prima partidă a tricolorilor, contra Franței, a fost una extrem de disputată. Mai mult decât atât, formația noastră a fost foarte aproape de a obține o victorie istorică. Franța a condus cu 11-0 la pauză, încercările sale fiind marcate de Blond, Caunegre și Le Goff, una dintre ele fiind transformată de Desclaux. Echipa noastră a revenit în partea a doua a disputei, când a marcat două eseuri, unul fiind transformat. În privința marcatorilor României sunt unele discuții. În lucrarea „File din istoria rugbyului românesc”, Aurel Barbu și Tiberiu Stama precizează că eseurile au fost reușite de Andrieș și Niculesc, iar Irimia a conretizat o penalitate. În Anuarul FRR din 1970, ca autori sunt dați Crissovelloni (1 eseu), Dinescu (1 transformare) și Niculescu (1 penalitate). Iar în "Fabuloasa istorie a XV-lui Franței" apare Moldoveanu, cu un eseu, o transformare și o lovitură de pedeapsă...  

Cert este că România a pierdut (8-11), iar rezultatul a stârnit multe discuții fiindcă primul eseu al „cocoșilor” ar fi fost izbutit de un jucător plecat din ofsaid. Și în ceea ce privește arbitrul meciului există variante... Unele surse susțin că acesta nu ar fost un neutru, ci românul Aurel Mărășescu, cel care tocmai primise statutul de arbitru internațional FIRA alături de compatrioții săi Camil Ioan și Ferdinand Herck… Francezii, în schimb, precizează că ar fi arbitrat fostul centru și căpitan al Germaniei, Schwanenberg. În presa de la noi s-a susținut că arbitrul, speriat probabil de posibilitatea ca România să câștige, n-a validat mai apoi o încercare marcată la centru, între buturi, de Crivăț! De altfel, deciziile de arbitraj i-au iritat pe jucătorii noștri. Așa se explică și faptul că unul dintre ei i-a aplicat un… placaj judecătorului de margine francez Mailhaud, care a avut mâna luxată și n-a mai putut oficia la partida următoare. 

Oricum, acest 8-11 cu Franța a fost socotit de români ca o reușită. Era cel mai strâns meci reușit de ei în compania formației care câștigase precedentele trei ediții ale Campionatului European.

Iată formațiile aliniate în acel meci: 

ROMÂNIA: 15. Toma MOLDOVEANU (Tennis Club Român) - 14. Ascanio DAMIAN (Sportul Studențesc), 13. Ion ANDRIEȘ (Sportul Studențesc), 12. Niculae CRISSOVELLONI (Tennis Club Român, cpt.), 11. Constantin DINESCU (Sportul Studențesc) - (md) 10. Ioan POPA (Tennis Club Român), (mg) 9. Constantin TURUȚ (Stadiul Român) - 7. Gheorghe IONESCU (Stadiul Român), 8. Ion IRIMIA (Stadiul Român), 6. Vasile NICULESCU (Sportul Studențesc) - 5. Gheorghe CRIVĂȚ (Stadiul Român), 4. Simion BURLESCU (Stadiul Român) - 3. Marin SLOBOZEANU (Stadiul Român), 2. Constantin TĂNASE (Rugby Club București), 1. Ștefan BÂRSAN (Tennis Club Român).

FRANȚA: 15. Michel BONNUS (RC Toulon) - 14. Robert CAUNEGRE (Stade Bordelais), 13. Achille RAPIN (Stade Bordelais), 12. Felix BERGESE (Aviron Bayonnais), 11. Raymond Le GOFF (US Metro Paris) - (md) 10. Joseph DESCLAUX (USA Perpignan, cpt.), (mg) 9. Guy VASSAL (AS Carcassonne) - 7. Louis DUPONT (Racing CF), 8. Jean BLOND (Stade Francais), 6. Rene AROTCA (Aviron Bayonnais) - 5. Rene LOMBARTEIX (AS Montferrand), 4. Antonin DELQUE (Stade Toulousain) - 3. Andre GOYARD (Lyon OU), 2. Jean CLAVE (SU Agen), 1. Emile DOUSSEAU (SC Angouleme). 

Al doilea meci din cadrul Campionatului European de la București s-a disputat în 20 mai 1938. Acesta a opus echipele României și Germaniei, sub arbitrajul românului Camil Ion. Și de data aceasta pe stadion au fost prezenți multi spectatori (circa 7.000), care au susținut naționala noastră. Cu toate acestea, organizarea CE de rugby la București n-a fost deloc rentabilă pentru Federația Română de Rugby, care a înregistrat un deficit de 30.000 de lei. Este de remarcat faptul că România a dominat al doilea mitan, însă ratările au făcut ca rezultatul înregistrat la pauză (3-8) să râmână neschimbat până la final.

Și în acest caz există mai multe variante privind... rezultatul final... Astfel, în „Rugby de la A la Z", Dumitru Manoileanu indică 8-5 pentru Germania. Adică rezultatul care apare și în Anuarul FRR din 1970, dar și în alte surse străine. În „File din istoria rugbyului românesc", de Aurel Barbu și Tiberiu Stama, apare 8-3... Sigur este că germanii au înscris o încercare transformată prin Hochberg și o lovitură de pedeapsă prin Pfisterer. În privința punctelor marcate de echipa României există două variante: Popa 1e și Niculescu 1t (Anuar FRR 1970), respectiv Crissovelloni 1e (File din istoria rugbyului românesc). Personal, înclin să cred că a fost 8-5 pentru Germania, rezultat consemnat și în presa vremii. În comentariile ziarelor din 21 mai 1938 s-a vorbit despre un joc echilibrat, în care treisferturile noastre s-au dovedit adeseori superioare adversarilor. Iar „Universul Sport" a titrat: „O înfrângere nemeritată". 

Pentru acest ultim meci al competiției, echipa României s-a prezentat cu o singură modificare față de aceea aliniată în fața Franței. În sensul că Telu Diamandi l-a înlocuit pe Constantin Turuț.

Iată echipele aliniate atunci:

ROMÂNIA: 15. Toma MOLDOVEANU (Tennis Club Român) - 14. Ascanio DAMIAN (Sportul Studențesc), 13. Ion ANDRIEȘ (Sportul Studențesc), 12. Niculae CRISSOVELLONI (Tennis Club Român, cpt.), 11. Constantin DINESCU (Sportul Studențesc) - (md) 10. Ioan POPA (Tennis Club Român), (mg) 9. Constantin DIAMANDI (Sportul Studențesc) - 7. Gheorghe IONESCU (Stadiul Român), 8. Ion IRIMIA (Stadiul Român), 6. Vasile NICULESCU (Sportul Studențesc) - 5. Gheorghe CRIVĂȚ (Stadiul Român), 4. Simion BURLESCU (Stadiul Român) - 3. Marin SLOBOZEANU (Stadiul Român), 2. Constantin TĂNASE (Rugby Club București), 1. Ștefan BÂRSAN (Tennis Club Român).

GERMANIA: 15. ISENBERG - 14. PFISTERER, 13. DUNHAUPT, 12. REUTER, 11. HUBSCH - (md) 10. RICHTER, (mg) 9. dr. LOOS - 7. THIESIS, 8. HOHBERG, 6. BAYER - 5. KOCH, 4. DOPKE - 3. BONECKE, 2. WEHRMANN, 1. SCHROERS. 

În finala competiției, în 22 mai, Franța s-a impus cu 8-5 în fața Germaniei, ocupând astfel pentru a patra oară locul 1.

Lotul folosit de Germania: M. Schroers (Schwalbe Hannover), O. Wehrmann (FV 1897 Linden), Helmut Bönecke (DRC Hannover), Fritz Döpke (Volksport Hannover), A. Koch (78 Hannover), H. Gilbert (SC 1880 Frankfurt), E. Thiesies (Tennis Borussia Berlin), O. Hohberg (78 Hannover) - înaintași, K. Loos (cpt. / Heidelberger RK), K-H. Richter (Berliner SV 92), W. Dünnhaupt (78 Hannover), W. Zichlinski (FV 1897 Linden), F. Bukowski (Schwalbe Hannover), Karl Hübsch (Heidelberger RK), G. Isenberg (Volksport Hannover) - treisferturi.

Lotul folosit de Franța: Jean Clavé (SU Agen), André Goyard (Lyon OU), René Lombarteix (AS Montferrand), Antonin Delque (SC Tulle), Émile Fabre (Stade toulousain), Jean Blond (Stade français), Jacques Palat (USA Perpignan), Louis Dupont (Racing club de France) - înaintași, Pierre Thiers (AS Montferrand), Guy Vassal (Union sportive carcassonnaise XV), Raymond Le Goff (Racing club de France), Joseph Desclaux (cpt. / USA Perpignan), Félix Bergèze (Aviron bayonnais), Robert Caunegre (Stade bordelais), Michel Bonnus (RC Toulon) - treisferturi. Antrenori: Joseph Lanusse și Jean Semmartin.

Campionatul European de rugby 1938 - București

Echipe participante: Franța, Germania și România

România – Franța 8-11

România – Germania 5-8

Franța – Germania 8-5

Clasament: 

1. Franța, 2. Germania, 3. România

(va urma)