Cu toate că inițial s-a vorbit despre participarea a opt echipe naționale din Europa, la start s-au prezentat doar trei: Franța, Germania și România (Catalonia, Italia, Olanda, Polonia și Spania au renuntat). De altfel, cele trei echipe au făcut mari eforturi pentru a participa. Francezii, de pildă, au călătorit 55 de ore cu trenul pentru a ajunge la București. De asemenea, germanii și francezii au fost cazați laolaltă într-o cazarmă. Iar această decizie a fost inspirată de existența Satului Olimpic.
La această ediție, România a folosit următorul lot de jucători: Ștefan Bârsan, Ion Popa, Niculae Crissoveloni, Toma Moldoveanu (Tennis Club Român), Constantin Tănase (PTT București), Marin Slobozeanu, Simion Burlescu, Gheorghe Crivăț, Gheorghe Ionescu, Ion Irimia, Constantin Turuț (Stadiul Român), Vasile Niculescu, Constantin Dinescu, Ion Andrieș, Ascanio Damian, Constantin Diamandi (Sportul Studențesc).
Se cuvine amintit faptul că Stadionul ANEFS, cel care a găzduit competiția, sau ONEFS cum s-a numit la început a fost inaugurat în 9 mai 1926, într-un moment în care România sărbătoarea 49 de ani de la proclamarea independenţei. Cu regele Ferdinand I şi alţi membri ai Casei Regale în tribună, naţionala de rugby a pierdut (3-35) atunci în faţa Selecţionatei Armatei Franceze (SAF). Nici sportul ales pentru această ocazie n-a fost ales întâmplător, „XV”-le nostru cucerind cu doi ani înainte, la Paris, prima medalie (bronz) din istoria participărilor noastre la Jocurile Olimpice. Două zile mai târziu, pe aceeaşi arenă a avut loc tot un meci de rugby, SAF întrecând cu 42-6 Selecţionata Armatei Române. Fapt mai rar întâlnit în acele timpuri, Comisiunea de Rugby-Football - numele sub care funcţiona atunci actuala Federaţie Română de Rugby - a înregistrat un beneficiu de 200.000 de lei din vânzarea biletelor la cele două partide (în total s-au încasat 700.000 de lei).
În ciuda anilor destul de dificili – se apropia războiul, la cele trei partide din cadrul CE găzduite de Stadionul ANEFS au asistat, în medie, câte 6.000 de spectatori. O audiență foarte bună pentru acea vreme. Și nu numai pentru România. Un interes cu care astăzi ne întâlnim tot mai rar chiar și la meciurile de fotbal, un sport mai popular la noi. Interesant este că sursele franceze ("Fabuloasa istorie a XV-lui Franței", de Jacques Carducci) au indicat faptul că la meciul România - Franța au asistat 35.000 de oameni, ceea ce pare a fi puțin credibil! Sursele din România spun că în tribune au fost circa 10.000 de privitori.
Înainte de a vorbi despre jocul propriu-zis, trebuie precizat că echipa pe care francezii au aliniat-o în fața României nu a fost una omogenă, cei 15 jucători din echipa de start provenind de la 13 cluburi! În plus, aproape jumătate din XV-le "cocoșilor" era compus din rugbyști aflați la debut: Caunegre, Rapin, Le Goff, Vassal, Arotca, Lombarteix și Dousseau. De fapt, această situație o vom întâlni și în deceniile următoare, când Franța s-a folosit de meciurile cu România pentru a-și testa jucătorii în vederea participării la Turneul celor 5 Națiuni. Tocmai de aceea testul cu România a fost mutat toamna.
La CE 1938, prima partidă a tricolorilor, contra Franței, a fost una extrem de disputată. Mai mult decât atât, formația noastră a fost foarte aproape de a obține o victorie istorică. Franța a condus cu 11-0 la pauză, încercările sale fiind marcate de Blond, Caunegre și Le Goff, una dintre ele fiind transformată de Desclaux. Echipa noastră a revenit în partea a doua a disputei, când a marcat două eseuri, unul fiind transformat. În privința marcatorilor României sunt unele discuții. În lucrarea „File din istoria rugbyului românesc”, Aurel Barbu și Tiberiu Stama precizează că eseurile au fost reușite de Andrieș și Niculesc, iar Irimia a conretizat o penalitate. În Anuarul FRR din 1970, ca autori sunt dați Crissovelloni (1 eseu), Dinescu (1 transformare) și Niculescu (1 penalitate). Iar în "Fabuloasa istorie a XV-lui Franței" apare Moldoveanu, cu un eseu, o transformare și o lovitură de pedeapsă...
Cert este că România a pierdut (8-11), iar rezultatul a stârnit multe discuții fiindcă primul eseu al „cocoșilor” ar fi fost izbutit de un jucător plecat din ofsaid. Și în ceea ce privește arbitrul meciului există variante... Unele surse susțin că acesta nu ar fost un neutru, ci românul Aurel Mărășescu, cel care tocmai primise statutul de arbitru internațional FIRA alături de compatrioții săi Camil Ioan și Ferdinand Herck… Francezii, în schimb, precizează că ar fi arbitrat fostul centru și căpitan al Germaniei, Schwanenberg. În presa de la noi s-a susținut că arbitrul, speriat probabil de posibilitatea ca România să câștige, n-a validat mai apoi o încercare marcată la centru, între buturi, de Crivăț! De altfel, deciziile de arbitraj i-au iritat pe jucătorii noștri. Așa se explică și faptul că unul dintre ei i-a aplicat un… placaj judecătorului de margine francez Mailhaud, care a avut mâna luxată și n-a mai putut oficia la partida următoare.
Oricum, acest 8-11 cu Franța a fost socotit de români ca o reușită. Era cel mai strâns meci reușit de ei în compania formației care câștigase precedentele trei ediții ale Campionatului European.
Iată formațiile aliniate în acel meci:
ROMÂNIA: 15. Toma MOLDOVEANU (Tennis Club Român) - 14. Ascanio DAMIAN (Sportul Studențesc), 13. Ion ANDRIEȘ (Sportul Studențesc), 12. Niculae CRISSOVELLONI (Tennis Club Român, cpt.), 11. Constantin DINESCU (Sportul Studențesc) - (md) 10. Ioan POPA (Tennis Club Român), (mg) 9. Constantin TURUȚ (Stadiul Român) - 7. Gheorghe IONESCU (Stadiul Român), 8. Ion IRIMIA (Stadiul Român), 6. Vasile NICULESCU (Sportul Studențesc) - 5. Gheorghe CRIVĂȚ (Stadiul Român), 4. Simion BURLESCU (Stadiul Român) - 3. Marin SLOBOZEANU (Stadiul Român), 2. Constantin TĂNASE (Rugby Club București), 1. Ștefan BÂRSAN (Tennis Club Român).
FRANȚA: 15. Michel BONNUS (RC Toulon) - 14. Robert CAUNEGRE (Stade Bordelais), 13. Achille RAPIN (Stade Bordelais), 12. Felix BERGESE (Aviron Bayonnais), 11. Raymond Le GOFF (US Metro Paris) - (md) 10. Joseph DESCLAUX (USA Perpignan, cpt.), (mg) 9. Guy VASSAL (AS Carcassonne) - 7. Louis DUPONT (Racing CF), 8. Jean BLOND (Stade Francais), 6. Rene AROTCA (Aviron Bayonnais) - 5. Rene LOMBARTEIX (AS Montferrand), 4. Antonin DELQUE (Stade Toulousain) - 3. Andre GOYARD (Lyon OU), 2. Jean CLAVE (SU Agen), 1. Emile DOUSSEAU (SC Angouleme).
Al doilea meci din cadrul Campionatului European de la București s-a disputat în 20 mai 1938. Acesta a opus echipele României și Germaniei, sub arbitrajul românului Camil Ion. Și de data aceasta pe stadion au fost prezenți multi spectatori (circa 7.000), care au susținut naționala noastră. Cu toate acestea, organizarea CE de rugby la București n-a fost deloc rentabilă pentru Federația Română de Rugby, care a înregistrat un deficit de 30.000 de lei. Este de remarcat faptul că România a dominat al doilea mitan, însă ratările au făcut ca rezultatul înregistrat la pauză (3-8) să râmână neschimbat până la final.
Și în acest caz există mai multe variante privind... rezultatul final... Astfel, în „Rugby de la A la Z", Dumitru Manoileanu indică 8-5 pentru Germania. Adică rezultatul care apare și în Anuarul FRR din 1970, dar și în alte surse străine. În „File din istoria rugbyului românesc", de Aurel Barbu și Tiberiu Stama, apare 8-3... Sigur este că germanii au înscris o încercare transformată prin Hochberg și o lovitură de pedeapsă prin Pfisterer. În privința punctelor marcate de echipa României există două variante: Popa 1e și Niculescu 1t (Anuar FRR 1970), respectiv Crissovelloni 1e (File din istoria rugbyului românesc). Personal, înclin să cred că a fost 8-5 pentru Germania, rezultat consemnat și în presa vremii. În comentariile ziarelor din 21 mai 1938 s-a vorbit despre un joc echilibrat, în care treisferturile noastre s-au dovedit adeseori superioare adversarilor. Iar „Universul Sport" a titrat: „O înfrângere nemeritată".
Pentru acest ultim meci al competiției, echipa României s-a prezentat cu o singură modificare față de aceea aliniată în fața Franței. În sensul că Telu Diamandi l-a înlocuit pe Constantin Turuț.
Iată echipele aliniate atunci:
ROMÂNIA: 15. Toma MOLDOVEANU (Tennis Club Român) - 14. Ascanio DAMIAN (Sportul Studențesc), 13. Ion ANDRIEȘ (Sportul Studențesc), 12. Niculae CRISSOVELLONI (Tennis Club Român, cpt.), 11. Constantin DINESCU (Sportul Studențesc) - (md) 10. Ioan POPA (Tennis Club Român), (mg) 9. Constantin DIAMANDI (Sportul Studențesc) - 7. Gheorghe IONESCU (Stadiul Român), 8. Ion IRIMIA (Stadiul Român), 6. Vasile NICULESCU (Sportul Studențesc) - 5. Gheorghe CRIVĂȚ (Stadiul Român), 4. Simion BURLESCU (Stadiul Român) - 3. Marin SLOBOZEANU (Stadiul Român), 2. Constantin TĂNASE (Rugby Club București), 1. Ștefan BÂRSAN (Tennis Club Român).
GERMANIA: 15. ISENBERG - 14. PFISTERER, 13. DUNHAUPT, 12. REUTER, 11. HUBSCH - (md) 10. RICHTER, (mg) 9. dr. LOOS - 7. THIESIS, 8. HOHBERG, 6. BAYER - 5. KOCH, 4. DOPKE - 3. BONECKE, 2. WEHRMANN, 1. SCHROERS.
În finala competiției, în 22 mai, Franța s-a impus cu 8-5 în fața Germaniei, ocupând astfel pentru a patra oară locul 1.
Lotul folosit de Germania: M. Schroers (Schwalbe Hannover), O. Wehrmann (FV 1897 Linden), Helmut Bönecke (DRC Hannover), Fritz Döpke (Volksport Hannover), A. Koch (78 Hannover), H. Gilbert (SC 1880 Frankfurt), E. Thiesies (Tennis Borussia Berlin), O. Hohberg (78 Hannover) - înaintași, K. Loos (cpt. / Heidelberger RK), K-H. Richter (Berliner SV 92), W. Dünnhaupt (78 Hannover), W. Zichlinski (FV 1897 Linden), F. Bukowski (Schwalbe Hannover), Karl Hübsch (Heidelberger RK), G. Isenberg (Volksport Hannover) - treisferturi.
Lotul folosit de Franța: Jean Clavé (SU Agen), André Goyard (Lyon OU), René Lombarteix (AS Montferrand), Antonin Delque (SC Tulle), Émile Fabre (Stade toulousain), Jean Blond (Stade français), Jacques Palat (USA Perpignan), Louis Dupont (Racing club de France) - înaintași, Pierre Thiers (AS Montferrand), Guy Vassal (Union sportive carcassonnaise XV), Raymond Le Goff (Racing club de France), Joseph Desclaux (cpt. / USA Perpignan), Félix Bergèze (Aviron bayonnais), Robert Caunegre (Stade bordelais), Michel Bonnus (RC Toulon) - treisferturi. Antrenori: Joseph Lanusse și Jean Semmartin.
Campionatul European de rugby 1938 - București
Echipe participante: Franța, Germania și România
România – Franța 8-11
România – Germania 5-8
Franța – Germania 8-5
Clasament:
1. Franța, 2. Germania, 3. România
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu