La finalul anilor 90, țara noastră ocupa locul 3 după numărul jucătorilor de rugby ce activau în primele două ligi profesioniste din Franța. Înaintea țării noastre, la acea vreme erau Franța, normal, și Noua Zeelandă. În 1999, de pildă, Georgia a ratat participarea la Cupa Mondială de rugby, fiind întrecută, la limită ce-i drept, de România.
Între timp, raportul de forțe s-a schimbat în rugby-ul european de nivelul 2 (nu punem la socoteală națiunile majore, adică Irlanda, Franța, Anglia, Scoția, Țara Galilor și Italia). Georgia a învins pe Țara Galilor, toamna trecută, la Cardiff. România, în schimb, a început să piardă tot mai des cu echipe pe care altădată le surclasa (Spania, Portugalia, Rusia...). Mai mult decât atât, Stejarii nu prea au mai izbutit să se impună în fața Georgiei - din ultimele 17 meciuri au câștigat doar 2, iar unul a fost egal...
O explicație pentru acest regres este că numărul jucătorilor de rugby ajunși din țara caucaziană în Franța a fost tot mai mare. Acum, Georgia are 59 de jucători (doar) în primele două ligi profesioniste din Hexagon. Dintre aceștia 37 sunt pilieri... Asta înseamnă că Georgia are cam 4 echipe acolo. Iar foarte mulți dintre acești 59 de jucători sunt tineri. 22 dintre ei au până în 23 de ani! Ceea ce înseamnă că Georgia are viitorul asigurat. Fiindcă acești 59 de jucători se antrenează la cele mai valoroase cluburi ale Europei, alături de cei mai buni jucători de pe continent, dar și de unii din Noua Zeelandă, Africa de Sud și Australia. Acești 59 de jucători georgieni dispută săptămână de săptămână meciuri fie în campionatul Franței, fie în cupele europene, adică meciuri de nivel înalt.
Altfel spus, e cam aceeași situație cu aceea din handbalul nostru, unde jucătoare din Franța, Spania, Țările de Jos șamd se pregătesc pe banii românilor la CSM București și Rapid București, iar apoi contribuie la victoriile reprezentativelor lor în fața aceleia a României.
Cum s-a ajuns la situația ca Georgia sa dețină atât de mulți jucători de rugby în Franța, iar România să fie reprezentată de câțiva? Aici este mult de discutat. O decizie a Federației Române de Rugby, luată după Cupa Mondială din 2007, a favorizat acest proces. Cum în timpul, dar și după RWC 2007 un grup important de rugbyști români din Hexagon a contestat decizii ale FRR, iar uletior au refuzat să mai vină la lotul național (au cerut, de pildă, numirea unui antrenor străin de valoare), forul de la București a introdus o regulă prin care pentru a transfera un jucător din țara noastră un club străin urma să achite o taxă de cel puțin 20.000 de dolari. Se chema taxă de formare. Ideea nu a fost rea, pe hârtie, deși lega de... glie jucătorii. Și n-ar fi fost rea dacă România ar fi făcut ceea ce a făcut Italia prin anii 90 - cluburile de rugby de acolo, Benetton, Milanul lui Berlusconi șamd au transferat mari vedete din sportul cu balonul oval, vedete ajunse la o vârstă mai înaintată (David Campese, de pildă), pentru a crește interesul oamenilor. Doar că la noi nu s-a întâmplat așa.
E adevărat, din 2007 încoace numărul rugbyștilor români din primele două ligi franceze a tot scăzut. Fiindcă cluburile din Hexagon s-au orientat către piața din Georgia. Fiindcă pentru a transfera un georgian nu era nevoie să achite nicio taxă. Mai mult decât atât, în contextul în care campionatul local nu era ridicat valoric, Federația Georgiană de Rugby și-a ajutat jucători să se transfere în străinătate. Din acest motiv, orice rugbyst georgian, atunci când e convocat la lotul național, răspunde imediat afirmativ.
În plus, cum România a intrat în Uniunea Europeană, ceea ce nu e încă și cazul Georgiei, unii jucători de rugby de la noi au preferat, după juniorat, să abandoneze sportul și să meargă să muncească în UE. Și au făcut-o uneori pe bani mai frumoși. De asemenea, au fost cazuri de rugbyști români tineri care au refuzat să meargă la academii de rugby din Franța. Acestea le asigurau cazare, masă, școală și pregătire sportive, plus și ceva bani de buzunar. Tinerii rugbyști români au preferat să rămână la cluburile din țară. „Fiindcă li se oferă mai mulți bani”, acesta a fost explicația lor. Ceea ce nu e fals, dar dacă ar fi plecat evoluția lor sportivă ar fi fost mult mai înaltă.
Jucătorii din REC care evoluează la cluburi din primele două ligi din Franța:
Georgia - 59 de jucători
Pilieri (37): Tsikhistavi (20 de ani / Bayonne), Kaulashvili (31 de ani / Begles-Bordeaux), Japaridze (24 de ani / Brive), Chilachava (31 de ani / Castres), Dzmanashvili (21 de ani / Clermont), Kubriashvili (37 de ani / Clermont), Kuntelia (21 de ani / La Rochelle), Papidze (25 de ani / Pau), Jintcharadze (23 de ani / Perpignan), Tetrashvili (19 ani / Perpignan), Gogichashvili (24 de ani / Racing), Kharaishvili (24 de ani / Racing), Abramishvili (19 ani / Stade Francais), Kakovin (33 de ani / Stade Francais), Melikidze (26 de ani / Stade Francais), Gigashvili (31 de ani / Toulon), Karatvelishvili (21 de ani / Aurillac), Mechedlidze (22 de ani / Aurillac), Akhaladze (23 de ani / Beziers), Saldadze (28 de ani / Beziers), Azariashvili (24 de ani / Biarritz), Nutsubidze (24 de ani / Biarritz), Tabidze (25 de ani / Biarritz), Tchelidze (22 de ani / Biarritz), Akhobadze (29 de ani / Carcassonne), Bekoshvili (29 de ani / Carcassonne), Sheklashvili (36 de ani / Colomiers), Aptsiauri (20 de ani / Grenoble), Goginava (26 de ani / Grenoble), Zhvania (27 de ani / Grenoble), Uteishvili (25 de ani / Massy), Macharashvili (24 de ani / Mont-de-Marsan), Kaikatsishvili (30 de ani / Nevers), Mataradze (26 de ani / Nevers), Mirtskhulava (34 de ani / Oyonnax), Svianadze (23 de ani / Oyonnax), Tsopurashvili (23 de ani / Rouen)
Taloneri (4): Karkadze (23 de ani / Brive), Nioradze (23 de ani / Aurillac), Petriashvili (21 de ani / Carcassonne), Burduli (32 de ani / Montauban)
Linia a doua (4): Mikautadze (32 de ani / Bayonne), Javakhia (26 de ani / Aurillac), Chachanidze (22 de ani / Nevers), Jaiani (25 de ani / Nevers)
Linia a treia (8): Saghinadze (24 de ani / Lyon), Gorgadze (26 de ani / Pau), Tsutskiridze (25 de ani / Stade Francais), Burduli (21 de ani / Aurillac), Shvangiradze (20 de ani / Aurillac), Jalagonia (24 de ani / Biarritz), Giorgadze (27 de ani / Montauban), Tskhadadze (26 de ani / Soyaux Angoulême XV Charente)
Mijlocași de grămadă (3): Lobzhanidze (27 de ani / Brive), Aprasidze (25 de ani / Montpellier), Alania (22 de ani / Aurillac)
Mijlocaș la deschidere (1): Abzhandadze (23 de ani / Montauban),
Fundaș (2): Niniashvili (21 de ani / Lyon), Gogoladze (25 de ani / Aurillac)
Spania - 8 jucători
Pilieri (2): Merkler (21 de ani / Toulouse), Zabala (26 de ani / Beziers)
Taloner (1): Pinto Ferer (35 de ani / Beziers)
Linia a treia (2): Usarraga (29 de ani / Castres), Gibouin (34 de ani / Soyaux Angoulême XV Charente)
Mijlocași de grămadă (2): Munilla (24 de ani / Beziers), Aurrekoetxea (22 de ani / Biarritz)
Treisferturi (1): Alonso (24 de ani / La Rochelle)
România - 6 jucători
Pilieri (3): T. Crețu (21 de ani / Stade Francais), Gajion (30 de ani / Mont-de-Marsan), Țăruș (34 de ani / Rouen)
Linia a doua (2): Mahu (31 de ani / Perpignan)*, Moțoc (26 de ani / Biarritz)
Treisferturi (1): T. Gontineac (22 de ani / Rouen)
Portugalia - 4 jucători
Linia a doua (1): Costa Storti (22 de ani / Beziers)
Linia a treia (1): Martins (24 de ani / Soyaux Angoulême XV Charente)
Fundaș (1): Broeiro Bento (21 de ani / Mont-de-Marsan)
Treisferturi (1): Bettencourt (28 de ani / Oyonnax)
Germania - 4 jucători
Pilier (1): Nostadt (30 de ani / Aix-en-Provence)
Linia a doua (3): Rixen (21 de ani / Brive), Himmer (22 de ani / Soyaux Angoulême XV Charente), Marks (26 de ani / Vannes)
Belgia - 2 jucători
Pilier (1): Berguet (23 de ani / Vannes)
Linia a doua (1): Benoy (27 de ani / Beziers)
Țările de Jos - 1 jucător
Linia a treia (1): De Jong (20 de ani / Aurillac)
Rusia - 1 jucător
Linia a doua (1): Ostrikov (35 de ani / Mont-de-Marsan)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu