Cum întrecerea s-a desfășurat cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de vară s-a menționat deseori că acela a fost un turneu preolimpic. Sau că rugby-ul a figurat în programul JO din 1936 ca sport demonstrativ – el a fost inclus la edițiile din 1900, 1908, 1920 și 1924. Niciun document oficial nu confirmă însă că afirmațiile acestea sunt corecte. Găzduite de stadionul Berliner Sport Club, meciurile au fost disputate atunci când în joc au fost locurile de clasament.
Înscrisă în premieră la această competiție ce a fost recunoscută ulterior drept Campionat European, echipa României s-a confruntat cu problemele ridicate de deplasarea în capitala Germaniei. În cele din urmă, prin chetă publică, din venituri personale, s-a reușit strângerea sumei necesare. Astfel că în 11 mai, grupul de jucători a urcat în vagoanele de clasa a treia ale trenului pentru Berlin.
Iată care au fost jucătorii folosiți de echipa României la CE de la Berlin, în 1936: Ilie Tarabega, Gheorghe Fântâneanu, Ștefan Ionescu, Eustațiu Mărculescu, Aurel Mărășescu, Ascanio Damian, Victor Grigorescu, Constantin Dinescu (Sportul Studențesc), Ștefan Bârsan, Niculae Crissoveloni, Ion Popa (Tennis Club Român), Simion Burlescu, Gheorghe Ionescu, Ion Irimia, Marin Slobozeanu, Eugen Sfetescu (AP Stadiul Roman), Constantin Beju (Viforul Dacia). Din lotul pregatit de francezul Gonnetant au mai făcut parte Nicolescu, Epure, Crăciunescu, Tudor, Beju, Anastasiade și Florea.
Bancherul Crissovelloni a marcat primul eseu românesc în competiție
Dupa numai trei zile, în 14 mai, Romania a disputat primul meci, pierzand (5-25) in fata Frantei. Cu toate acestea, spectatorii prezenți au remarcat forța înaintării noastre. În cronica apărută în „Gazeta Sporturilor", trimisul special al acestei publicații a transmis cam aceeași idee: „Înaintarea României a jucat foarte bine. A impus un joc extrem de iute și poate aceasta ne-a făcut să cedăm în ultimul sfert de oră. Cel mai bun înaintaș român a fost Sfetescu. Cred că a reușit cea mai bună partidă din cariera sa. După el urmează Bârsan și Ștefan Ionescu. O revelație a fost Mărculescu. Talonajul lui Fântâneanu, excelent." Mult mai experimentați decât jucătorii noștri, francezii au știut să găsească acele căi prin care să străpungă apărarea echipei României. „Francezii, mult mai rutinați, au așteptat cu calm să treacă avalanșa noastră și au pornit atacurile pe treisferturi, unde Codere și Desclaux - celebrul Jep cum a fost numit căpitanul și vedeta de atunci a rugbyului francez - au fost pur și simplu formidabili", s-a menționat în publicația mai înainte citată.
Iată cum a arătat echipa folosită în meciul cu Franța: 15. Constantin DINESCU (Sportul Studențesc) (Lole KORNER, CFR București) - 14. Ascanio DAMIAN (Sportul Studențesc), 13. Constantin BEJU (Viforul Dacia), 12. Ioan POPA (Tennis Club Român), 11. Victor GRIGORESCU (Sportul Studențesc) - 10. Niculae CRISSOVELLONI (Tennis Club Român, cpt.), 9. Eusta]iu MĂRCULESCU (Sportul Studențesc) - 8. Ion IREMIA (Stadiul Român), 7. Gheorghe IONESCU (Stadiul Român), 6. Gheorghe-Eugen SFETESCU (Stadiul Român) - 5. Andrei MATEESCU (Tennis Club Român), 4. Simion BURLESCU (Stadiul Român) - 3. Marin SLOBOZEANU (Stadiul Român), 2. Gheorghe FÂNTÂNEANU (Sportul Studențesc), 1. Ștefan IONESCU (Sportul Studențesc). Altfel, punctele naționalei pregătite de francezul Gonnetant au fost înscrise de bancherul Niculae Crissoveloni, eseul său fiind transformat de Dinescu.
Meciul România - Franța nu figurează în palmaresul celor două națiuni. Și aceasta fiindcă adversarii noștri considerau, la acea vreme, că formațiile României și Italiei nu au o valoare apropiată de a lor. Germania, în schimb, reușise să învingă Franța, în 1927, la Frankfurt (17-16), iar în anii precedenți pierduse la diferențe mici de scor (9-13, la Hanovra, în 1934, și 3-18, la Paris, în 1935).
România a condus cu 7-0, însă a pierdut meciul cu Italia
Al doilea meci al României, unul în care s-a decis ocupanta locului 3, a fost și mai bun. Ai noștri au dominat prima parte a disputei cu Italia, conducând cu 7-0 prin punctele reușite de Bârsan (1 eseu pentru care se acorda 3 puncte) și Crissovelloni (1 dropgol, care valora 4 puncte). După pauză, însă, pe fondul unui joc individualist al românilor, peninsularii au izbutit să înscrie două încercări prin Aloisio și Cazzini, una dintre ele fiind transformată de Rizzoli. Astfel Italia s-a impus cu 8-7. Titlul continental a revenit Frantei, care a dispus (19-14) de Germania.
Iată echipele folosite atunci:
ROMÂNIA: 15. Constantin DINESCU (Sportul Studențesc) - 14. Ascanio DAMIAN (Sportul Studențesc), 13. Niculae CRISSOVELLONI (Tennis Club Român, cpt.), 12. Ioan POPA (Tennis Club Român), 11. Victor GRIGORESCU (Sportul Studențesc) - 10. Gheorghe-Eugen SFETESCU (Stadiul Român), 9. Eusta]iu MÂRCULESCU (Sportul Studențesc) - 8. Ion IRIMIA (Stadiul Român), 7. Gheorghe IONESCU (Stadiul Român), 6. Aurel MĂRĂȘESCU (Sportul Studențesc) - 5. Ilie TARABEGA (Sportul Studențesc), 4. Simion BURLESCU (Stadiul Român) - 3. Ștefan IONESCU (Sportul Studențesc), 2. Gheorghe FÂNTÂNEANU (Sportul Studențesc), 1. Ștefan BÂRSAN (Tennis Club Român).
ITALIA: 15. Riccardo CENTINARI - 14. Aurelio CAZZINI, 13. Giulio RIZZOLI, 12. Francesco VINCI III, 11. Renzo MAFFIOLI - 10. Giuseppe PIANA, 9. Mario CAMPAGNA (cpt.) - 8. Arturo Re GARBAGNATI, 7. Giuseppe VISENTIN, 6. Ivan ALOISIO - 5. Vincenzo BERTOLOTTO, 4. Angelo ALBONICO - 3. Guglielmo ZOFFOLI, 2. Sandro BONFANTE, 1. Tommaso FATTORI.
După participarea la Campionatul European, „Gazeta Sporturilor" a concluzionat: „Meciul Franța - România, un succes românesc. Italia - România, un meci dur pierdut de români". De asemenea, acest meci cu Italia are și o istorie ceva mai specială, una care spune totul despre modul în care priveau rugbyștii români de atunci jocul de rugby. La un moment dat, un italian a fost eliminat de arbitrul german Leippbrandt pentru brutalități repetate. Iar jucătorii noștri, în loc să profite de existența unui om în plus pe teren, au acceptat la pauză ca acesta să fie reprimit în joc!?
Campionatul European de rugby seniori 1936 – Berlin (Germania)
Echipe participante: Franta, Germania, Italia si Romania
Semifinale
Franța – România 25-5
Germania – Italia 19-8
Meci pentru locurile 3-4
Italia – România 8-7
Finala (locurile 1-2)
Franța – Germania 19-14
Clasament: 1. Franța, 2. Germania, 3. Italia, 4. România
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu